Stiind ca copilul inca nenascut poate avea boli cardiace congenitale cauzate de stres, anxietate si depresie. Hormonii si alte circumstante de care este deranjata mama, de exemplu lipsa marimii potrivite a unor rochii pentru gravide, pot cauza nervozitate.
Potrivit unor cercetatori in domeniu, fatul nenascut poate avea boli cardiace congenitale cauzate de anxietate si depresie, de asemenea, copiii supusi stresului inainte de nastere ajung sa aiba creierul afectat in unele regiuni cheie.
Desi sunt necesare cercetari suplimentare, autorii studiului Spitalului National pentru Copii spun ca descoperirile lor fara precedent subliniaza nevoia de screening universal pentru detresa psihologica, ca parte a rutinei a ingrijirilor prenatale si a altor masuri, pentru a sprijini femeile insarcinate si a proteja creierul copiilor in curs de dezvoltare.
Boala cardiaca congenitala (CHD), probleme structurale ale inimii, este cea mai frecventa problema la nastere. Cu toate acestea, nu este clar modul in care expunerea la stresul matern afecteaza dezvoltarea creierului la copii cu CHD.
O echipa de studiu a efectuat un studiu cu 48 de femei ale caror copii nenascuti au fost diagnosticati cu CHD si 92 de femei sanatoase cu sarcini necomplicate. Folosind instrumente de screening validate, au descoperit:
- 65% dintre femeile insarcinate care asteapta un copil cu CHD s-au dovedit pozitive pentru stres.
- 27% dintre femeile cu sarcini necomplicate au fost pozitive pentru stres.
- 44% dintre femeile insarcinate care asteptau un copil cu CHD s-au dovedit pozitive pentru anxietate.
- 26% dintre femeile cu sarcini necomplicate au fost pozitive pentru anxietate.
- 29% dintre femeile insarcinate care asteapta un bebelus cu CHD s-au dovedit pozitive pentru depresie.
- 9% femei cu sarcini necomplicate au fost pozitive pentru depresie.
Medicii au efectuat 223 de sedinte de rezonanta magnetica fetala pentru acesti 140 de copii aflati intre 21 si 40 de saptamani de gestatie. Ei au masurat volumul creierului in centimetri cubi si au masurat volumetric regiunile cheie, precum cerebelul, trunchiul creierului, hipocondrul stâng si drept.
Stresul matern si anxietatea din al doilea trimestru au fost asociate cu hippocampi mai mici, in regiunea stânga si un cerebel mai mic doar in sarcinile afectate de CHD. Hipocampul este esential pentru memorie si invatare, iar cerebelul controleaza coordonarea motorie si joaca un rol important in dezvoltarea sociala si comportamentala.
Hipocampul este o structura a creierului despre care se stie ca este foarte sensibila la stres. Momentul diagnosticului CHD se poate produce intr-un moment deosebit de vulnerabil pentru dezvoltarea cerebelului copilului, care creste mai repede decât oricare alta structura a creierului in a doua jumatate a gestatiei, in special in al treilea trimestru.
Niciuna dintre aceste femei nu a fost testata pentru depresie prenatala sau anxietate. In grupul de femei care se confrunta cu CHD pe durata sarcinii, 81% au studii universitare si 75% au avut studii profesionale, deci nu pare sa fie o problema de resurse insuficiente ”, adauga Limperopoulos.
„Este esential sa facem in mod obisnuit aceste screeninguri si sa oferim femeilor insarcinate acces la interventii pentru a reduce nivelul de stres, pentru a reduce suferinta psihica resimtita de femeile insarcinate si imbunatatirea neurodezvoltarii la copiii cu CHD.