Ia este o camasa purtata de catre femei, aceasta fiind o piesa de vestimentatie caracteristica portului national romanesc. O ie copii traditionala, la fel ca o ie traditionala pentru femei sau pentru barbatii adulti, este confectionata din panza alba de canepa, sau din bumbac, din in sau chiar si de borangic. Ia traditionala romaneasca este impodobita cu broderii sau cusaturi.
In recgiunea Banatului de exemplu broderiile se combina foarte des cu dantela, in timp ce iile sunt brodate si impodobite cu sabace, gaurele ornamentale facute in panza.
Tipuri de camasi traditionale romanesti
In functie de sistemul de croiala se intalnesc doua tipuri de camasi traditionale romanesti: camasa traditionala dreapta sau sloboda si camasa traditionala romaneasca incretita in jurul gatului.
Camasa traditionala romaneasca dreapta este cel mai des intalnita, avand forma literei T, si fiind croita din trei lati (trei foi de panza). In ceea ce priveste foaia de panza, aceasta indoaie peste umar, dupa care se rascroieste rotonjimea gatului, in timp ce in fata se cresteaza gura camasii.
Partea de pe piept a camasii traditionale romanesti se numeste stanul din fata, in timp ce partea din spate este denumita stanul din spate. La subrat se introduc clinii (acestia fiind doua fasii drepte de panza pentru a largi camasile), iar la subsuoara va fi introdusa pava (un patratel de panza), care este introdus pentru a facilita miscarea bratului.
Camasa traditionala romaneasca dreapta, care este confectionata din panza de canepa, din in si din bumbac era purtata de catre romani in zilele de lucru. Camasa de lucru nu era prevazuta cu ornamente, iar foile acestei camasi erau imbinate prin cusatura in urma acului, iar la maneci avea gaurele.
In regiunea Moldovei de exemplu se intalneste camasa dreapta, care este confectionata din panza de lana tigaie. Camasile care sunt confectionate din acest tip de lana tigaie sunt considerate de catre localnici, drept camasi traditionale deosebit de frumoase.
In ceea ce priveste camasa traditionala pentru femei, prevazuta cu altita si incretita in jurul gatului, aceasta se purta in trecut in zilele de sarbatoare, si era foarte bogat accesorizata. O astfel de piesa vestimentara era creata din patru foi, care erau plasate de obicei in cele mai vizibile parti, si erau supuse mai putin uzurii.
Ornamentul unei astfel de camasi este dispus pe maneca in special, pe raui si pe altita. Aceasta din urma se afla pe partea superioara a manecii, acolo unde creaza campul ornamental cel mai compact, desfasurat pe orizontala. In ceea ce priveste camasile traditionale vechi, altita se regaseste pe umar, fiind ingusta si incadrata intr-un chenar de cele mai multe ori.
Incretul, care este o portiune de mici dimensiuni si foarte ingusta, avand intre 5 si 8 cm, se plasa imediat sub altita, atunci cand erau confectionate iile traditionale romanesti mai vechi. Acest element se folosea pentru incretirea manecii, si pentru a-i oferi bratului miscare.
Din secolul XIX insa, acest element si-a pierdut functia practica, insa incretul are functia estetica, iar astazi are un rol important din punct de vedere ornamental.
Se poate spune ca incretul se lucreaza numai cu cateva motive geometrice de culoare galben deschis sau alba. Exista si situatii in care se foloseste firul de matase vegetala, acesta fiind mai stralucitor.
In cea ce priveste raurile, facem precizarea ca acestea se desfasoara de la incret si pana la manseta. Acestea alcatuiesc ornamentul manecii impreuna cu incretul si cu altita. Raurile vor fi asezate pe maneca drept, sau oblic.
De cele mai multe ori, acestea reiau motivul de baza al altitei si il transpun pe verticala. In ceea ce priveste maneca, aceasta va fi terminata cu o bratara sau cu o manseta larga sau stramnta, care utilizeaza motivul de la guler. Referitor la piept, sunt luate raurile oblice sau verticale care pot fi complete, sau jumatati.
Motive de broderie
Discutand strict din punct de vedere tematic, motivele ornamentale ale acestei piese de vestimentatie, sunt cele care alcatuiesc structura decorativa a iei. Acestea sunt abstracte si au origine tematica neclara.
In cele mai multe cazuri, motivele de broderie ale iei traditionale romanesti sunt inspirate de mediul inconjurator si de natura, si de motivele simbolice.
Motivele camasilor traditionale romanesti se mai impart de-asemenea in doua grupe, si anume fiziomorfe care reprezinta fenomene din viata animala si vegerala. Cea de-a doua categorie este skeomorfe, care reprezinta uneltele de munca, dar si obiectele care se folosesc in viata cotidiana.
In ceea ce priveste motivele fiziomorfe ale camasii traditionale romanesti, acestea sunt motive cosmice, fitomorfe, atropomorfe si zoomorfe.
Acestea sunt in mare parte cateva dintre cele mai importante detalii de mentionat cu privire la camasa traditionala romaneasca. Persoaele care isi doresc sa poarte o ie nationala, isi pot indrepta atentia spre Iiana.ro, unde vor gasi diferite asemenea piese vestimentare, de la ii traditionale copii, si pana la ii nationale pentru femei si barbati.
