Cine-isi-poate-cauta-dreptatea-la-CEDO

Cine isi poate cauta dreptatea la CEDO?

Auzim din ce in ce mai des ca anumite persoane au ales sa isi cauta dreptatea la CEDO, dupa ce inainte au beneficiat de cele mai bune servicii de consultanta juridica si avocat Cedo.

De exemplu, au existat o multime de cazuri in Romania si nu numai, ale unor persoane care au fost acuzate de crime, de talharii sau de diferite alte infractiuni, si care au fost inchise ani de zile, pentru ca la final sa se constate faptul ca au petrecut ani de zile in inchisoare fara a fi vinovati. In mod evident, persoanele aflate in aceasta situatie, si-au cautat si isi vor cauta dreptatea la CEDO, iar despagubirile vor fi pe masura.

Alte persoane au fost deposedate abuziv de diferite bunuri si proprietati, iar ultima lor sansa de a le redobandi si de a-si arata dreptatea este reprezentata de CEDO.

Ei bine, acestea sunt doar cateva exemple, insa in continuare veti descoperi un caz real de dreptate castigata la CEDO, un caz despre care puteti cauta o multime de informatii pe internet. Iata despre ce este vorba.

Cotofan c. Moldovei si Rusiei, cererea nr. 5659/07

Reclamantul s-a plans de incalcare dreptului la respectarea proprietatii. In particular, el detinea un automobil inregistrat de catre autoritatile moldovenesti. La 16 decembrie 2006 un vames al „Republicii Moldovenesti Nistrene” („rmn”) l-a oprit pe reclamant si i-a sechestrat automobilul pe motiv ca la intrarea in „rmn” nu a oprit la „frontiera”.

Ulterior el a fost obligat sa plateasca o amenda de 58 dolari SUA pentru a-si recupera automobilul. La data de 19 decembrie 2006 permisul de conducere a reclamantului a fost ridicat pe motiv ca a incalcat regulile circulatiei rutiere.

Automobilul sau a fost sechestrat, pe motiv ca a incalcat reglementarile vamale; insa procesul verbal a fost distrus si el a reusit sa-si recapete automobilul peste 5 ore dupa interventia pacificatorilor rusi. Permisul sau de conducere nu a fost recuperat. Potrivit reclamantului el s-a plans autoritatilor din Moldova, care l-au informat ca nu pot sa-l ajute cu nimic.

In ceea ce priveste legalitatea ingerintei, nici un element din prezenta speta nu a permis Curtii sa considere ca a existat o baza legala pentru a limita drepturile reclamantului garantate de Articolul 1 din Protocolul nr.1 la Conventie. Curtea a conchis ca ingerinta nu era legala potrivit dreptului intern. Prin urmare, a avut loc o violare a Articolului 1 din Protocolul nr.  1 la Conventie, pentru care responsabila se face Federatia Rusa.

In ceea ce priveste, responsabilitatea Federatiei Ruse, in virtutea sprijinului sau militar, economic si politic continuu pentru „rmn”, care nu putea supravietui altfel, responsabilitatea Rusiei in cadrul Conventiei este angajata in ceea ce priveste incalcarea drepturilor reclamantului.

In concluzie si dupa ce a constatat ca reclamantului i-au fost incalcate drepturile garantate de Articolul 1 Protocolul nr. 1 la Conventie, Curtea a considerat ca a avut loc o incalcare de catre Federatia Rusa a aceastei dispozitii. De asemenea, Curtea a constatat incalcarea de catre Federatia Rusa a Articolului 13 in conjunctie cu Articolul 1 Protocolul nr. 1.

Curtea i-a acordat reclamantului 44 Euro cu titlu de prejudiciu material, 3.000 Euro cu titlu de prejudiciu moral si 2.000 Euro cu titlu de costuri si cheltuieli, sume ce urmeaza a fi platite de catre Federatia Rusa.

Sobco si Ghent c. Moldovei si Rusiei, cererea nr. 3060/07 si cererea nr. 45533/09

Reclamantii s-au plans ca le-a fost negat dreptul la un proces echitabil de catre o instanta care nu poate fi calificata ca un tribunal in sensul Articolului 6 § 1 din Conventie. In particular, in 2005 ambii reclamanti fiind concediati, au initiat proceduri de restabilire impotriva angajatorilor in instantele din „Republica Moldoveneasca Nistrena” („rmn”).

Procedurile respective s-au finalizat cu hotarari definitive ale instantei supreme a „rmn” din 15 iunie 2006 si 19 februarie 2009, actiunile reclamantilor fiind respinse.

In absenta oricaror informatii noi si pertinente care sa dovedeasca contrariul, Curtea a considerat ca concluzia la care a ajuns in cauza Mozer este valabila si in cauza de fata. Ea a considerat ca instantele „rmn” nu pot fi calificate drept „o instanta independenta si impartiala instituita de lege” in sensul articolului 6 § 1 din Conventie. Prin urmare, Curtea a considerat ca in prezenta cauza a fost incalcat articolul 6 § 1 din Conventie.

Curtea a constatat ca Republica Moldova si-a onorat obligatiile pozitive de a intreprinde masuri adecvate si suficiente pentru a proteja drepturile reclamantilor.

In ceea ce priveste, responsabilitatea Federatiei Ruse, in virtutea sprijinului sau militar, economic si politic continuu acordat „rmn”, care nu putea supravietui altfel, responsabilitatea Rusiei in cadrul Conventiei este angajata in ceea ce priveste incalcarea drepturilor reclamantilor.

In concluzie si dupa ce a constatat ca reclamantilor le-au fost incalcate drepturile garantate de Articolul 6 din Conventie, Curtea a considerat ca a avut loc o incalcare de catre Federatia Rusa a aceastei dispozitii.

Curtea a acordat fiecarui reclamant cate 3.000 Euro cu titlu de prejudiciu moral si cate 1.200 Euro cu titlu de costuri si cheluieli, sume ce urmeaza a fi platite de catre Federatia Rusa.

Asadar, se poate vedea foarte clar faptul ca atunci cand sunt nevinovati, oamenii isi pot cauta dreptatea la CEDO, si in mod evident, vor avea castig de cauza.