Tunetul ajunge după fulger pentru că lumina se deplasează incomparabil mai repede decât sunetul. Lumina fulgerului ajunge la ochii tăi practic instantaneu, în timp ce sunetul parcurge aproximativ un kilometru în trei secunde. Pe Ziar Top găsești multe astfel de curiozități explicate pe înțeles.
Două viteze foarte diferite
Fulgerul și tunetul se produc în același moment, în același loc. Diferența apare pe drum. Lumina străbate aerul cu o viteză de sute de mii de kilometri pe secundă, așa că distanța unei furtuni, de câțiva kilometri, este parcursă într-o fracțiune neobservabilă de timp.
Sunetul este o undă care se propagă prin aer, deci are nevoie ca moleculele să se miște una față de alta. Asta se întâmplă mult mai încet: în aerul obișnuit, sunetul face cam trei sute patruzeci de metri pe secundă. De aici decalajul pe care îl simți.
Poți verifica diferența și singur, fără aparate: de la mare distanță, vezi mai întâi lovitura unui ciocan sau un foc de artificii, iar sunetul îl auzi abia după aceea. Cu cât ești mai departe, cu atât întârzierea crește.
De unde vine, de fapt, tunetul
Fulgerul încălzește aerul din canalul descărcării electrice la temperaturi foarte mari, în câteva clipe. Aerul se dilată brusc și împinge cu forță aerul din jur, iar această lovitură se propagă ca o undă sonoră. Tunetul este, așadar, zgomotul unui aer care a fost încălzit și dilatat într-o clipă.
Fulgerul are o lungime de kilometri, iar sunetul pornește din toate punctele lui. De aceea vine ca un vuiet prelungit sau ca un bubuit repetat, nu ca un singur pocnet: undele din punctele apropiate sosesc mai devreme, cele din punctele îndepărtate mai târziu. Relieful și norii pot adăuga ecouri.
Cum estimezi distanța până la furtună
Poți folosi decalajul ca pe o rigletă naturală. Procedeul este simplu:
- când vezi fulgerul, începe să numeri secundele;
- oprește-te când auzi tunetul;
- împarte numărul la trei, iar rezultatul este distanța aproximativă în kilometri.
De exemplu, nouă secunde înseamnă o furtună la circa trei kilometri. Dacă intervalul scade de la o descărcare la alta, furtuna se apropie. Dacă tunetul vine aproape odată cu fulgerul, descărcarea este foarte aproape și trebuie să te adăpostești imediat.
Ce nu e adevărat despre tunet
Tunetul în sine nu face rău: pericolul vine de la fulger. Auzul tunetului arată însă că ești în raza unei furtuni, deci și în raza unui posibil fulger. O regulă practică des repetată spune că, dacă auzi tunetul, ești suficient de aproape ca să fii lovit, așa că mai bine intri într-o clădire sau într-o mașină închisă.
Mai există și ideea că „fulgerul fără tunet” ar exista. În realitate, tunetul se produce mereu, dar uneori este prea departe ca să-l auzi, fiindcă sunetul se atenuează și se împrăștie pe distanță.
Același principiu, în alte situații
Decalajul dintre lumină și sunet apare oriunde distanțele sunt mari: la focurile de artificii, pe stadioane, la bătăile unui ciocan văzut de departe. Tot de aici vine și întârzierea ecoului în munți. Odată ce ai înțeles principiul, începi să-l observezi peste tot în jur. Ziar Top este un loc potrivit pentru astfel de întrebări simple, cu răspunsuri pe care le poți verifica singur.
Dacă ți-a plăcut explicația, uită-te și în secțiunea Afaceri, iar pentru alte curiozități, sănătate, educație sau teme de zi cu zi, reîntoarce-te mereu la Ziar Top.
