Cum sa cresti castravetii: cei 4 pasi pentru a obtine o productie excelenta

Primavara nu este departe acum si totul trebuie sa fie gata cat mai curand posibil. Ce te-ai hotarat sa pui in gradina anul acesta? Daca si seminte castraveti se numara printre culturile tale, atunci poate ca iti putem oferi cateva sugestii pentru a-l cultiva.

Nu stii cum se cultiva castravetii? Nu-ti face griji, am facut acest articol special pentru tine! In 4 pasi simpli, vei descoperi cum sa cresti castraveti si cum sa obtii un randament excelent.

Castraveti

Inainte de a vedea impreuna cum sa cultivam castraveti, trebuie mai intai sa cunoastem planta pentru a raspunde prompt nevoilor sale de mediu si nutritionale. Castravetele este o planta originara probabil din partea de sud a Himalaya. In India, este cultivat de mai bine de 3.000 de ani.

Este cunoscut si cultivat in bazinul mediteranean inca de pe vremea vechilor egipteni. Grecii, in schimb, care l-au apreciat foarte mult, l-au numit kos, de unde si numele insulei Kos. Romanii, la randul lor, o cultivau de obicei in gradina casei.

Nevoile de mediu ale castravetilor

Castravetele necesita un climat temperat pentru cresterea sa. In Romania poate fi cultivat fara mijloace de protectie pe tot parcursul verii. Este important, insa, ca planta sa aiba o locatie expusa la soare.

Daca, in schimb, vrei sa anticipezi cultivarea lui, poti incepe semanatul la sfarsitul iernii (martie-aprilie) atata timp cat folosesti mijloacele de protectie potrivite. Cel mai bun sol pentru cultivarea castravetilor este adanc si afanat (adica, cu un procent bun de nisip). Cele cu o compozitie echilibrata, adica cu textura medie, sunt si ele fine, atata timp cat sunt mai degraba permeabile si cu o cantitate limitata de argila.

Cum sa cresti castraveti

Aici va explicam cum sa crestem castravetii. Sa incepem cu prelucrarea solului. Solul destinat sa gazduiasca seminte castraveti trebuie pregatit prin arat (sau sapat) la 30-40 cm adancime, urmand sa fie efectuat la sfarsitul toamnei sau inceputul iernii. Inainte de insamantarea de primavara, trebuie sa se efectueze o grapare considerabila pentru a taia bobocii de sol inca grosieri. Semintele de castraveti sunt ingropate in randuri distantate la 90-120 cm. Procedurile care trebuie urmate sunt urmatoarele:

1. Cu aproximativ 2-3 saptamani inainte de insamantare, sapati gropi de cel putin 40 cm pe fiecare parte, la aproximativ 30 cm adancime si la 50-70 cm unul de celalalt. Apoi, distribuiti ingrasamantul in mod egal sau compost, apoi acoperiti cu pamantul indepartat. Acest lucru va crea mici reliefuri.
2. La semanat, in centrul fiecarui relief, sapati o groapa mica in care sa puneti 2-3 seminte de castraveti. Daca solul este prea uscat, il puteti uda usor inainte de a pune semintele.
3. In cazul in care temperatura noptii scade sub 15 ° C, acoperiti totul cu mini-sere sau cu folii de plastic.
4. Cand rasadurile au 3-4 cm inaltime si au 4 frunze, se subtiaza, lasand doar cate un rasad pentru fiecare gaura. Planta pe care o lasi va fi cea mai frumoasa si mai puternica dintre celelalte, cu alte cuvinte cea mai dezvoltata.

De ce sa mananci des salata?

Acum ca stii cum sa cultivi castraveti si ai seminte castraveti in link, iti explicam si de ce sa mananci salate. Cand sunt prezentate intr-un castron de salata din lemn sau intr-un alt fel de servire frumos, salatele arata, de asemenea, grozav.

Verdele cu frunze si legumele crude sunt o sursa superba de fibre naturale, iar consumul de fibre suficiente in fiecare zi are cateva avantaje pentru sanatate.

• Fibrele ajuta la reducerea LDL sau colesterolul „rau”.
• Ajuta la controlul zaharului din sange.
• Aportul adecvat de fibre ajuta la pierderea in greutate si la mentinerea sanatoasa a greutatii.
• Normalizeaza miscarile intestinale si ajuta la prevenirea bolilor intestinale.

S-a demonstrat ca aportul adecvat de fibre reduce recurenta si prevenirea unui numar de cancere, inclusiv colorectal, san, gura, gat si esofag .

Ideea ca legumele si fructele proaspete sunt esentiale pentru sanatatea si bunastarea noastra nu este ceva ce nu am auzit pana acum, dar este bine sa ni se reaminteasca din cand in cand. Urmatorul citat este dintr-un articol de la Harvard School of Public Health:

„O dieta bogata in legume si fructe poate scadea tensiunea arteriala, poate reduce riscul de boli de inima si accident vascular cerebral, poate preveni anumite tipuri de cancer, poate reduce riscul de aparitie a problemelor oculare si digestive si poate avea un efect pozitiv asupra zaharului din sange, ceea ce poate ajuta la mentinerea apetitului sub control. ”.

Este important sa mananci o varietate de fructe si legume proaspete, in cat mai multe culori diferite. Combinarea lor intr-o salata este atat usoara, cat si delicioasa! Incarcat cu vitamine si minerale, consumul unei salate pe zi va creste si nivelul de antioxidanti puternici din sange.

Baza oricarei salate, verdeturile cu frunze, ofera un beneficiu nutritional urias. Printre cele mai bune din grupul de superverzi se numara: kale, spanacul, verdeata de sfecla, cresonul si salata verde. Pentru ceva putin diferit, incercati sa adaugati si verdeata proaspata de papadie si mizuna.

Fructele si legumele viu colorate din familia „rosie” prezinta un beneficiu nutritional deosebit. Acestea includ produse cu pulpa portocalie, violeta, rosie si visiniu. Cateva exemple sunt rosiile, ardeii rosii si portocalii, morcovii, capsunile , nectarinele, piersicii, prunele, afinele , murele, merisoarele si rodiile.